„Gustaţi şi vedeţi că bun este Dom­nul”

Domnul a chemat sufletul păcătos la pocăinţă, şi el s-a întors la Domnul iar El l-a primit cu milostivire şi i S-a arătat lui. Şi sufletul omului a cunoscut pe Dumnezeu, un Dum­nezeu milostiv, mărinimos şi dulce, şi s-a îndrăgostit de El până la sfârşit, se avântă spre El nesăturat după mulţimea dogorii iubirii şi nu-L poate uita, pentru … Continuă lectura „Gustaţi şi vedeţi că bun este Dom­nul”

Iartă, ca să fii iertat

Dacă gândeşti rău despre oameni, aceasta înseamnă că un duh rău viază în tine şi îţi insuflă gânduri rele îm­potriva oamenilor. Şi dacă cineva nu se pocăieşte şi moare fără să fi iertat fratelui său, sufletul lui se va pogorî acolo unde sălăşluieşte duhul rău care-i stăpâneşte sufletul. Asta e legea pentru noi: dacă ierţi, aceasta înseamnă … Continuă lectura Iartă, ca să fii iertat

„Duhul Sfânt ne dă puterea de a fi milostivi”

Mare e dreptatea Ta, Doamne. Tu ai făgăduit Aposto­lilor Tăi: „Nu vă voi lăsa orfani” [In 14, 18]; şi acum noi trăim această milostivire, şi sufletul nostru simte că Dom­nul ne iubeşte. Iar cine nu simte, e bine ca acela să se pocăiască şi să trăiască după voia lui Dumnezeu şi atunci Domnul îi va da harul Lui, … Continuă lectura „Duhul Sfânt ne dă puterea de a fi milostivi”

Domnul se bu­cură de căinţa oamenilor

Sufletul meu Te-a cunoscut, Doamne, şi eu scriu de­spre mila Ta norodului Tău. Noroadelor, nu vă întristaţi că trăiţi în osteneli. Luptaţi numai cu păcatul şi cereţi ajutor de la Dumnezeu, iar El vi-l va da, pentru că e milostiv şi ne iubeşte. Noroadelor, cu lacrimi scriu aceste rânduri. Sufletul meu vrea ca voi să cunoaşteţi pe Domnul … Continuă lectura Domnul se bu­cură de căinţa oamenilor

„Singura mea veselie este Dumnezeu”

În copilărie sufletului meu îi plăcea să cugete cum s-a înălţat Domnul la ceruri pe nori şi cum au văzut această înălţare Maica lui Dumnezeu şi Sfinţii Apostoli. Dar când am pierdut harul lui Dumnezeu (în anii tinereţii mele), sufletul meu s-a sălbăticit şi a căzut în robia păcatelor şi arareori îmi mai aduceam aminte de înălţarea Domnului. Mai apoi … Continuă lectura „Singura mea veselie este Dumnezeu”

Pocăința ne înalță la cer

Toţi oamenii feciorelnici şi smeriţi, ascultători şi înfrâ­naţi şi care se căiesc pentru păcatele lor, sunt înălţaţi la cer, văd pe Domnul nostru Iisus Hristos întru slavă şi aud cântul heruvimilor şi uită de pământ. Dar noi, pe pământ, suntem răscoliţi ca praful pe care-l ridică vântul şi mintea noastră se lipeşte de cele pământeşti. Neputincios este duhul meu! … Continuă lectura Pocăința ne înalță la cer

Să ne predăm voii Domnului pentru a vedea purtarea Lui de grijă

Cine se pocăieşte cu adevărat e gata să sufere toate ne­cazurile: foame şi golătate, frig şi căldură, boală şi sărăcie, dispreţ şi prigoană, nedreptate şi defăimare, fiindcă su­fletul se avântă spre Domnul şi nu se mai grijeşte de cele pământeşti, ci se roagă lui Dumnezeu cu minte curată. Dar cel alipit de averi şi de bani, … Continuă lectura Să ne predăm voii Domnului pentru a vedea purtarea Lui de grijă

Toți ne putem mântui prin pocăință

Când oamenii păzesc frica de Dumnezeu, atunci e les­nicios şi desfătat lucru a trăi pe pământ. Dar acum noro­dul a ajuns să trăiască după voia şi mintea lui şi a lăsat poruncile sfinte; el crede că-şi află bucuria pe pământ fără Domnul, neştiind că numai Domnul e bucuria noastră şi numai în Domnul se veseleşte sufletul omului. El … Continuă lectura Toți ne putem mântui prin pocăință